Știri

Cine poate cere dreptul de sedere pe termen lung in Romania si in ce conditii se acorda acesta? Dacă sunteţi cetăţean al unui stat nonUE/SEE, aveţi un drept de şedere valabil în România şi doriţi să obţineţi şedere pe termen lung pe teritoriul acestui stat, trebuie să îndepliniţi anumite condiţii. Paşii de urmat sunt: solicitaţi acordarea dreptului de şedere pe termen lung la formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări din judeţul în care locuiţi, iar dacă raspunsul este pozitiv, depuneţi documentele pentru obţinerea permisului de şedere pe termen lung. Puteţi obţine acest drept atât ca membru de familie al unui cetăţean român, cât şi pentru alt scop al şederii în România (de exemplu: muncă, activităţi comerciale, reîntregirea familiei etc.). Permisul de şedere pe termen lung are o valabilitate de 10 ani în cazul în care sunteţi membru de familie al unui cetăţean român şi de 5 ani dacă aveţi reglementată şederea în România pentru celelalte scopuri prevăzute de lege. Condiţii pentru acordarea şederii pe termen lung Pentru a obţine dreptul de şedere pe termen lung trebuie să fi avut o şedere continuă pe teritoriul României în ultimii 5 ani. Şederea este considerată continuă atunci când perioada de absenţă de pe teritoriul României este mai mică de 6 luni consecutive şi nu depăşeşte în total 10 luni şi dacă împotriva dumneavoastră nu a fost dispusă nici o măsură de îndepartare de pe teritoriul naţional. De asemenea, perioada pentru care v-aţi deplasat în străinătate în vederea desfăşurării unor activităţi de transport internaţional şi pentru care puteţi prezenta înscrisuri doveditoare în acest sens, nu se consideră absenţă de pe teritoriul României. Perioada de şedere în scop de studii se calculează la jumătate pentru rezidenţa pe termen lung şi nu se ia în calcul şederea conferită de viza de scurtă şedere, viza diplomatică sau de serviciu şi nici cea obţinută pentru desfăşurarea de activităţi ca lucrător sezonier sau au pair. Dreptul de şedere pe termen lung nu se acordă următoarelor categorii de străini: titulari ai dreptului de şedere temporară pentru studii; solicitanţi sau beneficiari de protecţie temporară; solicitanţi sau beneficiari de protecţie în România, alta decât protecţia internaţională; solicitanţi de protecţie internaţională; titulari ai dreptului de şedere temporară conferit de viza de scurtă şedere, viza diplomatică sau de serviciu; titulari ai unui drept de şedere obţinut pentru desfăşurarea de activităţi ca lucrător sezonier sau lucrător au pair. Dacă sunteţi titularul unui drept de şedere pe termen lung în România beneficiaţi de tratament egal cu cetăţenii români, în condiţiile legii, astfel: puteţi lucra pe teritoriul României fără autorizaţie de muncă, în baza unui contract individual de muncă avizat de Inspectoratul Teritorial de Muncă. aveţi acces la toate formele şi nivelurile de învaţământ şi de pregatire profesională, inclusiv la acordarea burselor de studiu, echivalarea studiilor şi recunoasterea diplomelor, a certificatelor, a atestatelor de competenţă şi a calificărilor profesionale, vă bucuraţi de securitate şi protecţie socială, asistenţă medicală şi socială, beneficiaţi de deducerile la impozit pe venitul global și de scutirile de taxe, aveţi acces la bunuri şi servicii publice, inclusiv obţinerea de locuinţe, libertatea de asociere, afiliere şi apartenenţa la o organizaţie sindicală sau profesională. De asemenea, dreptul de şedere pe termen lung încetează în următoarele situaţii: în cazul anulării sau revocării; în cazul obţinerii unui drept de şedere pe termen lung pe teritoriul altui stat; în cazul absenţei de pe teritoriul statului român pentru o perioadă mai mare de 12 luni consecutive, cu excepţia situaţiei în care, în această perioadă, străinul a beneficiat de un drept de şedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene sau în care titularul dreptului de şedere pe termen lung este minor, iar unul dintre părinţi este cetăţean român sau titular al unui drept de şedere pe teritoriul României; în cazul absenţei de pe teritoriul statului român pe o perioadă mai mare de 6 ani consecutivi, chiar dacă în această perioadă a beneficiat de un drept de şedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene; la cerere sau la dobândirea cetăţeniei române; în cazul absenţei de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, pe o perioadă mai mare de 2 ani consecutivi, a rezidentului pe termen lung, posesor al unui permis de şedere pe termen lung cu menţiunea «Fost posesor de Carte albastră a UE», sau a membrilor săi de familie cărora le-a fost acordat statutul de rezident pe termen lung. în cazul anulării protecţiei internaţionale în condiţiile Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, atunci când dreptul de şedere pe termen lung a fost obţinut în calitate de beneficiar al protecţiei internaţionale în România. În situaţia în care, la încetarea dreptului de şedere pe termen lung, străinul se găseşte pe teritoriul României, în termen de 30 de zile de la data comunicării, acesta poate solicita eliberarea unui permis de şedere temporară pentru scopurile şi în condiţiile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, doar în situația în care dreptul de ședere pe termen lung a încetat din următoarele motive: în cazul obţinerii unui drept de şedere pe termen lung pe teritoriul altui stat; în cazul absenţei de pe teritoriul statului român pentru o perioadă mai mare de 12 luni consecutive, cu excepţia situaţiei în care, în această perioadă, străinul a beneficiat de un drept de şedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene sau în care titularul dreptului de şedere pe termen lung este minor, iar unul dintre părinţi este cetăţean român sau titular al unui drept de şedere pe teritoriul României; în cazul absenţei de pe teritoriul statului român pe o perioadă mai mare de 6 ani consecutivi, chiar dacă în această perioadă a beneficiat de un drept de şedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene. Străinului al cărui drept de şedere pe termen lung a încetat în cele trei condiţii amintite mai sus, i se poate acorda un nou drept de şedere pe termen lung, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, după o nouă şedere continuă pe teritoriul României de cel puţin

Proiectul Zakat Al Fitr 2024 Activitățile noastre caritabile pentru luna binecuvântată a Ramadanului din anul 2024 „Proiectul Zakat Al-fitr 2024” Ieri, marți, 9 aprilie 2024, Zakat Al-fitr a fost distribuit către 57 de familii arabe musulmane nevoiașe care locuiesc în interior și în afara taberei de refugiați din București. Zakat Al-fitr a fost distribuit în natură (alimente) și în numerar, în funcție de fiecare caz și de nevoile sale esențiale. Valoarea totală donată a ajuns la 16.701,77 lei românești. Cazurile distribuite au fost clasificate după cum urmează: – Familii cu copii orfani sau copii fără tată „familii compuse doar din mamă și copii, cu tatăl decedat sau separat de soție”. – Persoane cu dizabilități fizice care îi împiedică să lucreze, cum ar fi sindromul Down sau alte dizabilități permanente. – Conducătorii unor familii care suferă de boli cronice precum cancerul, tuberculoza pulmonară, paralizia și bolile de inimă „Allah să-i vindece și să-i însănătoșească”. – Familii care suferă de sărăcie extremă (venit lunar foarte scăzut). Conducerea organizației noastre și personalul ei își exprimă sincerele mulțumiri, aprecierea și respectul față de donatorii generoși. Allah să vă onoreze și să vă binecuvânteze, și să vă răsplătească cu tot binele. Allah să accepte postul vostru, ascultarea și faptele bune. Conducerea organizației noastre dorește, de asemenea, să exprime sincerele mulțumiri, aprecierea și respectul față de voluntarii noștri dragi, nobilii frați Hassan Khalf, Mustafa Mohamed, Saeed Al-Sarha, Tariq Al-Salhadi, pentru eforturile lor remarcabile în realizarea acestui proiect. Allah să vă onoreze și să vă binecuvânteze și să vă răsplătească cu tot binele, Insha’Allah. Sprijinul vostru ne permite să continuăm misiunea noastră umanitară și să ajutăm oamenii noștri nevoiași. Puteți: Voluntar Sau Donați Sau Dați un like, comentați și distribuiți pagina și postările noastre. Ne puteți contacta prin WhatsApp la următorul număr de telefon. Sau donați direct în contul asociatiei următor. Informații despre transfer bancar: Numele organizației: Asociatia Buds Flowers CIF: 28982541 Numărul de cont IBAN în lei: RO32RNCB0086123569070001 IBAN în EURO: RO07RNCB0483123569070001 Numele băncii: BCR – Sucursala Grivița Subiectul donației: Donație Îi dorim tuturor un Eid al-Fitr fericit și binecuvântat. Și să fiți bine, sănătoși și în siguranță în fiecare an.  Asociația Bud’s Flowers https://budsflowers.ro/wp-content/uploads/2024/04/Zakat-Al-Fitr.mp4https://budsflowers.ro/wp-content/uploads/2024/04/Zakat-Al-Fitr.mp4

România și Bulgaria vor deveni membre ale spațiului Schengen începând cu 31 martie 2024. De obicei, calitatea de membru Schengen permite celor care locuiesc legal în statele membre să se deplaseze liber, fără controale ale pașapoartelor. Cu toate acestea, aderarea României și Bulgariei are o excepție – eliminarea controalelor pașapoartelor se aplică doar transportului aerian și maritim. Controalele pașapoartelor rămân în vigoare la frontierele terestre. Pe scurt, dacă traversați frontiera română sau bulgară pe cale terestră, trebuie să aveți la dumneavoastră un pașaport valabil. Râurile și lacurile dintre state sunt considerate frontiere terestre. Recomandăm întotdeauna să călătoriți cu un pașaport sau o carte de identitate valabilă, deoarece autoritățile au dreptul de a vă verifica identitatea. De asemenea, companiile aeriene au propriile reguli de verificare a identității, care trebuie respectate la călătorie. Vize Schengen: Cetățenii țărilor cunoscute sub numele de „țări terțe” au nevoie de o viză Schengen pentru a intra în spațiul Schengen. Vizele Schengen eliberate de România și Bulgaria după 31 martie 2024 vor permite titularilor să călătorească în statele Schengen timp de maximum 90 de zile în decurs de 180 de zile, în același mod ca și alte vize Schengen. Pentru informații mai detaliate, vă rugăm să contactați ambasadele românești sau să vizitați site-ul web al Ministerului Afacerilor Externe Român Vizele naționale de scurtă ședere eliberate de România și Bulgaria înainte de 31 martie 2024 nu vă dau dreptul de a călători în alte state Schengen. Cu toate acestea, permisele de ședere și vizele de ședere de lungă durată (vize D) eliberate de România și Bulgaria înainte de 31 martie 2024 vă vor permite libera circulație în statele Schengen atâta timp cât permisele sunt valabile.

Din 31 martie a acestui an, România și Bulgaria vor adera la Spațiul Schengen, care permite libera circulație a cetățenilor între statele membre, pentru un total de 400 de milioane de persoane. Cele două țări sunt membre ale Uniunii Europene (UE) din 2007, însă întrucât nu făceau parte din zona fără frontiere, călătorilor li se solicita în continuare să prezinte pașaportul la intrare. Începând cu 2024, controalele la frontieră pentru cele două țări vor fi simplificate. Iată ce trebuie să știe călătorii în România și Bulgaria despre aceste modificări. Aveți nevoie de pașaport pentru a intra în România și Bulgaria? Odată cu aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen în acest an, va fi mai ușor pentru turiști să viziteze cele două țări. Cele două ministere de interne au anunțat în decembrie că anumite controale la frontieră vor fi eliminate. Călătorii care sosesc pe calea aerului sau pe mare din alte țări din Spațiul Schengen nu vor mai fi nevoiți să prezinte pașapoartele la sosire. Aceasta înseamnă că pasagerii din avioane, croaziere și feriboturi nu vor fi supuși controalelor. Cu toate acestea, dacă intrați în România și Bulgaria cu mașina, trenul sau autobuzul, va trebui în continuare să aveți asupra dumneavoastră un document de identitate, deoarece regulile care guvernează frontierele terestre nu au fost încă stabilite. Acest lucru se datorează unui veto exercitat de Austria. „Va trebui luată o hotărâre nouă pentru a stabili o dată pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre”, se precizează pe site-ul web al Consiliului European. În ce țări europene puteți intra fără pașaport? Ultima țară care a aderat la Spațiul Schengen a fost Croația, în 2022. Anual, în acest spațiu au loc 1,25 miliarde de călătorii, iar 3,5 milioane de persoane trec zilnic granițele țărilor membre. Fără a le număra pe România și Bulgaria, Spațiul Schengen cuprinde 27 de state. Dintre acestea, 23 sunt membre ale UE, iar patru sunt state asociate ale Asociației Europene a Liberului Schimb: Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein.

Migrația către o nouă țară: provocări și oportunități în România Migrarea într-o țară nouă poate fi o experiență descurajantă, plină atât de entuziasm, cât și de provocări. România, situată în Europa de Est, a devenit o destinație din ce în ce mai populară pentru migranți în ultimii ani. Deși țara oferă multe oportunități, migranții pot întâmpina anumite dificultăți în procesul lor de integrare. În acest articol, vom explora unele dintre provocările comune cu care se confruntă migranții în România și vom discuta strategii pentru a le depăși. Bariera lingvistică Una dintre principalele provocări cu care se confruntă migranții din România este bariera lingvistică. Limba română este limba oficială, iar deși mulți români vorbesc engleză, aceasta nu este larg utilizată în afara orașelor mari sau zonelor turistice. Depășirea barierei lingvistice este crucială pentru comunicarea eficientă, integrare și accesarea diferitelor servicii. Pentru a depăși această provocare, migranții se pot înscrie la cursuri de limbă română sau pot angaja un profesor particular. Studierea unor fraze și vocabular românesc de bază poate îmbunătăți semnificativ comunicarea și îi poate ajuta pe migranți să își desfășoare viața de zi cu zi. De asemenea, implicarea în comunitatea locală și exersarea limbii în situații reale pot accelera procesul de învățare.   Oportunități de angajare Asigurarea unui loc de muncă este o altă provocare semnificativă cu care se confruntă migranții din România. Piața locurilor de muncă poate fi competitivă, iar migranții se pot confrunta cu dificultăți în a găsi un loc de muncă potrivit care să corespundă abilităților și calificărilor lor. Pentru a-și crește șansele de a găsi un loc de muncă, migranții pot începe prin a cerceta piața forței de muncă și a înțelege sectoarele care sunt solicitate. De asemenea, poate fi benefică crearea de rețele de contacte și construirea de relații în cadrul comunității locale. În plus, dobândirea de noi abilități sau certificări care sunt solicitate îi poate face pe migranți mai atrăgători pentru potențialii angajatori. Integrare culturală Adaptarea la o nouă cultură și mod de viață poate fi o provocare pentru migranți. România are o bogată moștenire culturală, iar în timp ce oferă o societate diversă și vibrantă, migranții pot simți inițial o senzație de dezorientare culturală. Pentru a depăși această provocare, migranții pot participa activ la activități culturale, festivaluri și evenimente. Aceasta le va permite să învețe despre tradițiile, obiceiurile și valorile românești. Legarea de prietenii cu localnicii și participarea la organizațiile comunitare pot oferi, de asemenea, oportunități de schimb cultural și integrare. Accesul la asistență medicală și Servicii Sociale Accesul la asistență medicală și servicii sociale poate fi o provocare pentru migranți, mai ales dacă aceștia nu sunt familiarizați cu sistemele și procedurile locale. Înțelegerea sistemului de sănătate și cunoașterea locului unde să solicite asistență medicală sunt esențiale pentru bunăstarea migranților. Migranții pot depăși această provocare familiarizându-se cu sistemul de sănătate din România. Se pot înregistra la un medic de familie local, își pot obține asigurare medicală și își pot afla drepturile și beneficiile. De asemenea, solicitarea de îndrumare de la organizații de sprijin locale sau asociații de migranți poate oferi informații valoroase și asistență în navigarea serviciilor sociale disponibile. Discriminare și stereotipuri Din nefericire, migranții din România se pot confrunta și cu discriminarea și stereotipurile. Prejudecățile și concepțiile greșite despre migranți pot duce la excluziune socială și pot împiedica procesul lor de integrare. Pentru a aborda această provocare, este esențial să se promoveze conștientizarea și înțelegerea în rândul populației  

Informații privind angajarea străinilor în România Conform prevederilor articolului 3 din Ordonanța nr. 25/2014 privind angajarea și detașarea străinilor pe teritoriul României, există excepții și categorii de străini care nu au nevoie de permis de muncă pentru a se angaja în România. Aceste categorii includ: Străinii cu acces liber la piața muncii din România, în baza tratatelor internaționale încheiate de România cu alte state. Străinii care desfășoară activități temporare de natură didactică, științifică sau artistică în instituții din România, pe bază de acorduri bilaterale sau permise de ședere temporare. Străinii care urmează să desfășoare activități temporare solicitate de către ministere sau alte autorități publice. Străinii numiți să conducă o filială sau o sucursală a unei societăți comerciale din străinătate în România. Străinii cu permise de ședere permanente sau temporare în România în diverse scopuri. Străinii care au obținut o formă de protecție în România sau sunt solicitanți de azil în anumite etape ale procedurii. Cetățenii Republicii Moldova, Ucrainei și Republicii Serbia angajați în România pentru o perioadă limitată. ** Informații detaliate și suplimentare** pot fi găsite în documentul oficial publicat pe site-ul web al Inspectoratului General pentru Imigrare: Ordonanța nr. 25 din 26 august 2014

Informații privind angajarea străinilor în Români Dacă sunteți un străin interesat să lucrați în România, iată informații importante despre procesul de angajare: Permis de muncă: Pentru a lucra legal în România, majoritatea cetățenilor străini au nevoie de un permis de muncă. Există diferite tipuri de permise de muncă, în funcție de tipul de activitate pe care doriți să o desfășurați. Puteți găsi informații detaliate despre tipurile de permise de muncă și procesul de solicitare pe site-ul web al Inspectoratului General pentru Imigrare: https://igi.mai.gov.ro/. Permis de ședere: În funcție de durata contractului de muncă și a tipului de permis de muncă, este posibil să aveți nevoie și de un permis de ședere în România. Pentru informații privind tipurile de permise de ședere și procesul de obținere a acestora, puteți consulta site-ul web al Autorității Naționale pentru Refugiați: http://www.anr.gov.ro/. Documente necesare: Pentru a solicita un permis de muncă veți avea nevoie de o serie de documente, printre care: un contract de muncă valabil; o dovadă a calificărilor profesionale (diplomă, certificat); o cazier judiciar din țara de origine; o asigurare medicală valabilă în România. Angajarea cetățenilor Uniunii Europene: Cetățenii Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene nu au nevoie de permis de muncă pentru a lucra în România. Aceștia se pot angaja direct în baza unui document de identitate sau pașaport valabil și trebuie să se înregistreze la Inspectoratul Teritorial pentru Imigrare în termen de 30 de zile de la intrarea în țară. Informații suplimentare: Vă recomandăm să consultați un avocat specializat în dreptul muncii pentru sfaturi personalizate cu privire la situația dumneavoastră specifică. De asemenea, puteți găsi informații suplimentare pe site-urile web ale următoarelor instituții: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale: https://www.mmuncii.ro/ Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă: https://www.anofm.ro/ Sperăm că aceste informații vă sunt de ajutor!

1.        Pot solicita preschimbarea permiselor de conducere naționale eliberate de autoritățile prevăzute la art. 83 alin.(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare, cu documente similare românești, persoanele care au domiciliul sau reședința în România (cel puțin 185 de zile). Dovada domiciliului sau reședinței în România se face cu documentele prevăzute de actele normative care reglementează domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre sau regimul străinilor în România, după caz.            În acest context, permisele de conducere naţionale străine se preschimbă cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr.163/2011 privind preschimbarea permiselor de conducere naționale eliberate de autoritățile competente ale altor state cu documente similare românești, cu modificările şi completările ulterioare, publicat în Monitorul oficial al României, partea I, Nr. 578/16.VIII.2011, denumit în continuare ordin.            Serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, competent potrivit art. 1 alin. (3) din ordin , are obligația de a verifica pentru ce categorie continuă să fie valabil permisul de conducere național străin prezentat spre preschimbare.            Verificarea se efectuează prin corespondenţă cu autoritatea străină emitentă, sau prin intermediul misiunii diplomatice a statului respectiv în România. 2.        Nu pot fi preschimbate cu documente similare românești, următoarele categorii de documente: permisele de conducere internaționale; permisele de conducere a căror valabilitate a expirat, cu excepția celor eliberate de autoritățile statelor membre; permisele de conducere care au fost anulate sau fac obiectul unor restricții care nu corespund codurilor europene armonizate, unor suspendări ori retrageri într-un alt stat; permisele de conducere provizorii, temporare sau de elev conducător; permisele de conducere ale persoanelor care au fost condamnate prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru oricare dintre infracţiunile prevăzute la art. 334, art. 335 alin. (2), art. 336, art. 337, art. 338 alin. (1) şi art. 339 alin. (2)-(4) din Codul penal sau pentru o infracţiune care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea corporală a unei persoane, săvârşită ca urmare a nerespectării regulilor de circulaţie, cu excepția cazurilor în care a intervenit una dintre situațiile prevăzute la art. 24 alin. (6) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Actele normative la care s-a făcut referire, pot fi consultate pe site-ul instituţiei noastre, la adresa http:\\ www.drpciv.ro \ despre noi \ baza legală II. DOCUMENTE NECESARE            Pentru preschimbarea permisului de conducere, solicitantul depune personal, la serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor de pe raza județului unde are domiciliul sau reședința, următoarele documente: – permisul de conducere național eliberat de autoritățile statelor prevăzute la art. 2 alin. (1) din ordin a cărui preschimbare se solicită, în original. – În cazul în care permisul de conducere a fost eliberat de către autoritățile statelor prevăzute la art. 2 alin.(1) lit.b) și c) din ordin (statele prevăzute în Anexele nr. 2 și nr. 3, atașate) se depune și traducerea legalizată în limba română a acestuia; sau – documentul care atestă pierderea, furtul sau lipsa justificată a permisului de conducere, în cazul în care acesta din urmă a fost eliberat de autoritățile statelor membre UE. În cazul în care documentul nu este întocmit în limba română, se depune și traducerea legalizată în limba română a acestuia; – documentul de identitate al solicitantului / documentele care fac dovada domiciliului sau reşedinţei în România prevăzute la art.1 alin.(6) din ordin; – cererea solicitantului, al cărei model este prevăzut în anexa nr.4 din ordin, completată lizibil, cu majuscule, precum şi semnătura; Cererea de preschimbare a permisului de conducere eliberat de autorităţile competente ale altui stat cu un document similar românesc poate fi descărcată de pe site-ul instituţiei noastre: http://www.drpciv.ro/Documente şi formulare/Taxe si formulare/Cerere preschimbare – Eliberare permis de conducere (pagina 2); – În cazul în care se solicită un permis de conducere cu o nouă valabilitate administrativă, dosarul de preschimbare a permisului de conducere prevăzut la art.(1) trebuie să conţină şi documentul emis de o unitate de asistenţă medicală autorizată, din România, din care să rezulte că titularul este apt să conducă autovehicule din categoriile menţionate în permisul de conducere prezentat pentru preschimbare; – dovada achitării taxei prevăzute de lege (89 lei – poate fi achitat prin virament sau prin mijloace de plată on-line în contul menţionat pe site-ul instituţiei prefectului) aferente preschimbării permisului de conducere. Informații suplimentare puteți afla consultând site-ul nostru la adresa: http://www.drpciv.ro/Documente şi formulare/Taxe si formulare CAZURI PARTICULARE: PERMISE EMISE DE REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD: Pentru preschimbarea permiselor de conducere emise de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, la dosarul de preschimbare solicitantul trebuie să depună și documentul (“driving record”) care certifică valabilitatea, pe categorii, a permisului de conducere și conține informații privind starea dreptului de a conduce, însoțit de traducerea autorizată în limba română, precum și un cod de verificare “check code” cu ajutorul căruia Serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor să poată verifica autenticitatea documentului. Acest cod este valabil 21 de zile și se poate folosi o singură dată. În cazul în care acesta nu mai poate fi folosit, deținătorul permisului de conducere va solicita generarea altui cod. Solicitantul obține aceste informații de pe platforma pusă la dispoziție de către autoritățile britanice în acest scop, accesând site-ul instituției Driving licence&Vehicle Registration la adresa; https://www.viewdrivingrecord.service.gov.uk/driving-record/licence-number. PERMISE EMISE DE REPUBLICA AFRICA DE SUD Potrivit comunicării Ambasadei Africii de Sud la Bucureşti, confirmarea valabilitatăţii permiselor de conducere eliberate de autorităţile sud-africane se obţine numai de către cetăţenii în cauză, direct de la biroul regional al Departamentului de Drumuri şi Transporturi sud-african. Acest document va fi depus la dosarul de preschimbare însoțit de traducerea autorizată în limba română. PERMISE DE CONDUCERE EMISE DE RPUBLICA POPULARĂ CHINEZĂ Potrivit comunicării Ambasadei Republicii Populare Chineze în România, în urma aderării Republicii Populare Chineze la Convenția de la Haga privind Suprimarea Cerinței Supralegalizării Actelor Oficiale Străine, documentele emise de către autoritățile competente din Republica Chineză nu mai necesită supralegalizarea obținută de la Ambasada sau Consulatul României în China. Cetățenii care solicită preschimarea permisului de conducere chinezesc cu un document similar românesc trebuie să prezinte înscrisul chinezesc însoțit de apostila emisă de autoritățile competente, în speță, de către Ministerul Chinez al Afacerilor Externe